De ce spunem “Noroc” cuiva care strănută?

De ce zicem “Noroc!” atunci când strănuta cineva? Potrivit istoriei, în vremea când ciuma bubonică făcea ravagii în Europa, dacă un bolnav strănuta cu forţa, era semnul debutului bolii. Prin urmare, Papa Grigorie cel Mare (540-604) a dat o lege prin care le cerea oamenilor să-i binecuvânteze pe cei care strănuta, în speranţa că se va stopa evoluţia bolii.

În acelaşi timp, se aştepta din partea acestora din urmă să-şi acopere gura cu mâna sau cu o bucată de pânză. Motivul este evident: pentru a împiedica răspândirea bolii, dar şi, conform credinţei multora, pentru a păstra sufletul intact. Prin strănut, sufletul ar fi ieşit din trup şi ar fi deschis drumul morţii.

Din misterele memoriei...

Ştiinţa încearcă să explice cum funcţionează memoria, dar o mare parte din componentele acesteia rămân încă un mister. Memoria este considerată un proces. Atunci când ne amintim ceva, de fapt reconstruim evenimentul din bucăţi de informaţie care sunt stocate în diverse părţi ale creierului. Misterul este: ce determină această reconstrucţie?

Cum facem să ne îmbunătăţim memoria?
Atenţia. De cele mai multe ori, problemele de memorie apar pentru că oamenii nu se concentrează pe moment, fiin absorbiţi de lucruri din trecut său viitor.
Vizualizare. Creaţi un corespondent vizual informaţiei. Creierul gândeşte în imagini şi concepte, nu în paragrafe.
Asociere. Asociaţi un concept familiar unei informaţii. Întrebaţi-vă: “De ce îmi aduce aminte asta?”

De ce uităm?
Este posibil să uităm mai ales din cauză că nu am stocat cum trebuie informaţia. Sau pentru că informaţia nu a avut o importanţă emoţională suficientă. Pe de altă parte, chiar mintea poate să ne facă să uităm ceva, dacă este un eveniment traumatizant. Subconştientul ţine minte tot. Dacă am compara în sistemul metric conştientul cu subconştientul, lumea conştientului ar măsura aproximativ un metru, iar subconştientul ar avea lungimea unui teren de fotbal.

Unde se află memoria?
În trecut, s-a crezut că locul memoriei este în creier. Pe de altă parte, o mare parte din memorie este în strânsă legătură cu sistemul nervos. Fiecare gând este simţit în tot corpul prin intermediul receptorilor chimici. Atunci când anumite substanţe sunt activate în sinapsele creierului, mesajul este transmis spre toate părţile corpului. În cazuri extreme, corpul îngroapă amintiri dureroase în ţesutul muscular, conştientul fiind cruţat de traumă. Atunci când o persoană are parte de un masaj intens şi muşchii sunt stimulati, amitirile reprimate pot fi redescoperite.

Un alt exemplu de memorie a muşchilor este evident în cazul transplanturilor de organe. Mulţi dintre oamenii care au primit organe prin transplant au simţit nevoi sau reacţii emoţionale de care nu mai avuseseră parte înainte de operaţie.

Caracteristicile memoriei
Tactilă. Ne amintim lucruri care implică cele cinci simţuri. Cu cât o amintire implică mai multe simţuri, cu atât va fi mai uşor de păstrat.
Intensitate. Atunci când ceva este foarte amuzant, sexual sau este absurd are mai multe şanse să ne rămână în memorie.
Originalitate. Lucrurile care sunt plictisitoare şi lipsite de originalitate sunt mai greu de amintit, pentru că nu au nimic care să le diferenţieze de restul experienţelor.
Supravieţuire. Creierul este cablat pentru supravieţuire. Asta înseamnă că orice este perceput drept important pentru supravieţuire, va fi mai uşor de adus aminte. Nu este vorba doar de atribute fizice. Supravieţurirea poate fi şi de tip emoţional, psihologic sau chiar financiar.
Repetiţie. Cu cât folosim mai mult o amintire, cu atât mai uşor o vom accesa la nevoie.

De la început şi de la sfârşit. Creierul accesează mai uşor informaţiile de la începutul său sfârşitul unei sesiuni de lectură.

A apărut o nouă zodie: Ophiucus

Mişcarea Pământului a dus la modificarea celor 12 zodii pe care le cunoaştem, potrivit astronomilor. Berbecii devin Peşti, iar persoanele născute între 29 noiembrie şi 17 decembrie sunt în zodia Ophiuchus.

Semnele zodiacului sunt calculate în funcţie de poziţia Soarelui faţă de constelaţii, aşa cum apăreau ele acum 2200 de ani. Acestea nu mai sunt însă valabile, din cauza mişcării de rpecesiune a Pământului, potrivit astronomilor. Poziţia Soarelui, aasa cum este ea percepută datorită mişcării de rotaţie a Pământului, trece prin constelaţiile care formează Zodiacul - Berbec, Taur, Gemeni, Rac, Leu, Fecioară, Balanţă, Scorpion, Săgetător, Capricorn, Vărsător şi Peşti. Zodiile sunt determinate de constelaţia în care se afla Soarele în momentul în care s-a născut o persoană, arată LiveScience.

Prima zi a primăverii în Emisfera Nordică a fost considerată în trecut punctul zero al Zodiacului. Se numea echinocţiu vernal şi intervenea în momentul intersecţiei orbitei imaginare descrise de soare în mişcarea aparenta pe sferă cerească şi ecuatorul ceresc. În anul 600 i.Hr., punctul zero era în constelaţia Berbec. Aceasta constelaţie cuprindea primele 30 de grade ale orbitei, de la 30 la 60 de grade era constelaţia Taur, şi de la 60 la 90 Gemeni, la fel şi pentru celelalte constelaţii ale Zodiacului.

Fenomenul numit precesiune a modificat însă poziţia constelaţiilor pe care le vedem astăzi. Acesta se datorează atracţiei gravitaţionale a Lunii exercitată asupra bombării de la ecuator a Pământului, şi are un ciclu de 25,800 de ani. În ultimele două milenii şi jumătate, această mişcare a fost cauza unei mutări a punctului de intersecţie dintre orbita Soarelui şi ecuator către vest cu 36 de grade.

Asta înseamnă că zodiile s-au “mutat” spre vest cu aproximativ o lună, în funcţie de constelaţii. Spre exemplu, persoanele născute între 21 martie şi 19 aprilie se cosnidera zodia Berbec. În fapt, între 11 martie şi 18 aprilie Soarele stă în constelaţia Peştilor, şi nu în Berbec.

Mai jos puteţi vedea un tabel cu datele în care Soarele se afla într-o anumită constelaţie, potrivit aşezării actuale a acestora şi corectate în funcţie de mişcarea de precesiune. Trebuie menţionat şi faptul că acestea variază de la an la an.

Persoanele care s-au născut între 29 noiembrie şi 17 decembrie sunt într-o zodie nouă, Ophiuchus, pentru că Soarele trece în acea perioadă în constelaţia Opchiuchus.

Capricorn: 20 ianuarie - 16 februarie;
Vărsător: 16 februarie - 11 martie;
Peşti: 11 martie - 18 aprilie;
Berbec: 18 aprilie - 13 mai;
Taur: 13 mai - 21 iunie;
Gemeni: 21 iunie - 20 iulie;
Rac: 20 iulie - 10 august;
Leu: 10 august - 16 septembrie;
Fecioara: 16 septembrie - 30 octombrie;
Balanţa: 30 octombrie - 23 noiembrie;
Scorpion: 23 noiembrie - 29 noiembrie;
Ophiuchus: 29 noiembrie - 17 decembrie;
Săgetător: 17 decembrie - 20 ianuarie.